Azi se împlinește un an de la explozia blocului din Rahova. Un an în care autoritățile și-au bătut joc de viața oamenilor și s-au bâlbâit între mai multe variante: demolarea blocului, repararea lui pe banii proprietarilor sau repararea pe banii statului, urmând ca proprietarii să devină chiriași, au promis proprietarilor că vor fi ajutați să recupereze bunurile personale, ceea ce NU s-a întâmplat până la începerea demolării blocului.
Sunt autorul site-ului HartaBlocuri.ro, un proiect început voluntar în 2018 pentru a oferi ceea ce autoritățile NU oferă oficial.
- În 8 ani, am centralizat într-o bază de date detaliile a peste 80.000 de blocuri: adresă stradală, număr bloc, an construcție, număr etaje și apartamente, risc seismic, relevee, coordonate GPS etc (și încă continui). Toate aceste date pot fi consultate gratuit pe harta interactivă.
- www.hartablocuri.ro/cutremur/ lista blocurilor prăbușite / avariate la cutremurele din 1940 și 1977. Anul viitor se împlinesc 50 ani de la marele cutremur, dacă stiți pe cineva care realizează vreun documentar, scrieți-mi.
- www.hartablocuri.ro/prabusiri/ lista blocurilor prăbușite din alte motive decât cutremurele.
- www.hartablocuri.ro/explozii/ listă începută în grabă în ziua exploziei blocului din Rahova care a triplat traficul pe site. Dacă mai știți și alte explozii sau detalii suplimentare despre cazurile de pe listă, scrieți-mi!
Dacă aș fi postat acum o lună, titlul ar fi sunat cam așa: Ce se va întâmpla cu blocul explodat din Rahova? Probabil NIMIC, ținând cont de cazurile precedente, în special de blocurile din Carei și Suceava, care au explodat în 2022 și care au rămas până în prezent cu găuri în fațadă, fără să fie nici demolate, nici reparate. Au fost reparate doar unele blocuri cu structură pe cadre (stâlpi și grinzi), în care pereții distruși de explozii erau din BCA și nu aveau rol structural.
Ce s-a întâmplat în Rahova: un lanț de erori tehnice și neglijențe grave din partea companiilor de utilități.
Pe 16 octombrie 2025 Distrigaz oprise alimentarea cu gaz a blocului 32 (strada Vicina nr. 1) pentru sesizări privind miros de gaz. Cineva a rupt sigiliul și a repornit alimentarea cu gaz. Inițial se credea că asta a provocat explozia din 17 octombrie 2025, la ora 09:06.
În urma anchetei condusă de INSEMEX Petroșani, s-a constatat că conducta de gaze era fisurată până la sigiliu. Aceasta se afla într-un tunel subteran, alături de un cablu electric, contrar prevederilor legale. Cablul electric s-a supraîncălzit, iar căldura degajată a topit și conducta de gaz, care era din plastic. Gazele naturale s-au infiltrat prin tunelurile de termoficare și canalizare, ajungând la coloana de aerisire a blocului, care era înfundată la etajele superioare. Astfel, gazul s-a acumulat în apartamentele de la etajele 5 și 6, unde un posibil arc electric ar fi declanșat explozia. 4 persoane au murit, iar alte 15 au fost rănite (din care 10 elevi ai liceului Dimitrie Bolintineanu).
Toate cele 5 scări au fost evacuate. Guvernul a asigurat camere la hotel pentru aproximativ 500 oameni, dar majoritatea au ales să locuiască la rude. Presupun că majoritatea locatarilor au ieșit din bloc doar cu hainele de pe ei. Ulterior (după cât timp?) li s-a permis locatarilor din scările A-D să se întoarcă acasă și să repare pagubele (probabil s-au limitat la geamuri sparte). Scara E a rămas sigilată iar locatarii nu au mai putut recupera nimic.
Asigurarea obligatorie a locuințelor (polița PAD) acoperă doar trei riscuri naturale: cutremure, inundații și alunecări de teren. Prin urmare, nu acoperă daunele provocate de explozii. Cei care au avut asigurare facultativă au putut primi despăgubiri (oare cât?)
Iată planul blocului: https://www.hartablocuri.ro/planuri/1978-1986-cruce-cf1-6ap.png
În acesta puteți vedea, în trei nuanțe de gri, pereții structurali din beton monolit, pereții exteriori din panouri prefabricate, și pereții interiori despărțitori. Suflul exploziei s-a propagat prin debarale, unde nu există pereți structurali, dislocând panourile prefabricate inclusiv de pe fațada opusă a blocului. S-a propagat și prin casa scării, spărgând geamurile din colțul opus al blocului.
În ciuda exploziei foarte puternice, blocul a rămas în picioare, dovedind cât de bine se construia în timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu. Probabil ar mai fi rezistat și unui cutremur de magnitudine 7, dar nu se poate urca pe scări mai sus de etajul 5, fiindcă mulți pereți sunt dislocați. Costul reparațiilor necesare pentru a face blocul din nou locuibil ar fi depășit costul construirii unui bloc nou. Demolarea era singura soluție LOGICĂ.
Abia după 11 luni s-a luat decizia de a demola etajele 4-8, urmând ca scara E să rămână cu 3 etaje. Nu văd cum s-ar putea demola 5 etaje fără a subrezi și pe cele inferioare. Totuși, există un precedent în Târgoviște: blocul 39A construit la începutul anilor 1970, căruia în anii 1990 i-au fost demolate 3 etaje. În prezent, blocul are 7 etaje și pe el scrie "ANL 2003" https://www.hartablocuri.ro/targoviste/#anl. Cine îmi poate da detalii despre cum s-a făcut demolarea și care a fost motivul, să îmi scrie!
Modul în care blocul din Rahova este demolat ridică multe semne de întrebare.
- În loc să aducă un excavator cu braț prevăzut cu foarfecă hidraulică, se folosește o foarfecă suspendată de cârligul unei macarale, o soluție care pare foarte instabilă.
- În loc să îndepărteze mai întâi panourile instabile de deasupra zonei explodate, au început demolarea de la mijlocul blocului. Există riscul ca partea de deasupra zonei explodate să se desprindă de restul clădirii și să cadă necontrolat.
- În loc să-i ajute pe locatari să-și recupereze bunurile personale prin ferestre, cu ajutorul unei scări a pompierilor (laptopuri, HDD-uri externe cu fotografii, albume foto fizice, acte, bijuterii sau orice altceva cu valoare sentimentală, care nu poate fi înlocuit cu bani), macaraua trântește de la înălțime bunurile personale, împreună cu molozul rezultat din spargerea pereților. Bunurile personale sunt apoi amestecate cu molozul și transportate într-un loc unde locatarii sunt lăsați să caute obiecte de valoare printre tone de resturi. Le este foarte greu să găsească ceea ce le aparține și există riscul să ia din greșeală bunurile vecinilor.
Luna aceasta am fost să văd blocul personal, pentru prima dată. Am cerut voie să intru în scara B, singura care are o ghenă cu balcon și vedere spre scara E afectată. Inițial, mi s-a spus că nu am voie să intru, deoarece sunt camere video. Le-am arătat site-ul meu și am explicat că vreau să fac fotografii pentru un articol jurnalistic. Un domn mi-a permis să intru, dar numai pentru a face poze de la ghena de la parter. Ulterior, domnul a plecat și m-a lăsat singur în bloc. Teoretic aș fi putut să iau liftul și să fac poze de la ghena de la ultimul etaj.
Iată pozele mele: https://imgur.com/a/GDatZu9
Și filmări adunate de mine de pe social media https://imgur.com/a/qeOFVvj
